|
Devoţional: Rugăciuni scurte -
Adevăruri
mari |
| |
Doamne,
iată că acela pe
care-l iubeşti este bolnav!
(Ioan 11.3)
de Onisim
Mladin
Nimic nu ne face să apelăm la rugăciune cu mai mare grabă
decât suferinţa în trup, fie a noastră, fie a celor
dragi nouă. Instinctiv, ochii ni se ridică în sus,
iar în minte, inimă sau gură ne vin o mulţime de
întrebări pe care am vrea să I le punem Domnului. În
cele ce urmează vreau să privim la o altă rugăciune
foarte scurtă, dar plină de adevăr născută într-un
context de suferinţă. Casa Mariei, Martei şi a lui
Lazăr a fost un loc apropiat Domnului Isus. Nu atât
pentru confortul ei, cât pentru deschiderea şi
dragostea pe care Domnul le întâlnea acolo. Lucrul
care ne dă de gândit este că nici măcar o astfel de
familie nu este scutită de încercări. Conştientizând
lucrul acesta, vom ştii să nu ne mirăm sau să privim
ca un lucru ciudat când vom trece prin felurite
încercări (1 Petru 4:12).
Din gura Mariei şi Martei s-a auzit o rugăciune foarte
simplă, care însă arată cât de intim l-au cunsocut
pe Cel căruia i s-au adresat în vreme de necaz.
Iată!
Cineva spunea că cea mai simplă definiţie a rugăciunii este
“să discuţi cu Dumnezeu despre realitate”.
Incidentul neplăcut al îmbolnăvirii lui Lazăr le-a
determinat să-I comunice Domnului exact ceea ce li
s-a întâmplat, fără prea multe introduceri. “Dar
oare nu ştia Domnul? Oare se întâmplă ceva într-o
cetate fără să ştie Domnul? Atunci de ce mai trebuie
să-i spun? ”– acestea sunt unele din întrebările
sincere pe care oamenii şi le pun adesea. Răspunsul
e simplu: Domnul ştie. Nimic nu-I e necunoscut, dar
eu trebuie să Îi spun pentru că rugăciunea este o
relaţie. Îi spun pentru a-I arăta că mă preocupă un
anumit lucru şi pentru a-I dovedi că am credinţa în
puterea lui de a interveni.
Cel pe care-l iubeşti Tu
Maria şi Marta nu apelează la Domnul pe baza meritelor lor,
ci pe temeiul dragostei pe care Domnul o avea faţă
de Lazăr. Probabil că dacă am fi fost noi în locul
lor am fi spus ceva de felul: “Doamne, cel care te-a
primit în casă...” sau “Doamne, cel care a riscat
atea pentru tine...” sau “Noi, cei care ne-am
cheltuit pentru tine, am ajuns să trecem printr-o
încercare. A venit rândul tău să te revanşezi.”
Rugăciunea lor plină de îndrăzneală se baza în
totalitate pe dragostea neţărmurită pe care Domnul o
avea pentru Lazăr.
Este bolnav
Unde e cererea în toată această rugăciune? E oare suficient
atât? Maria şi Marta nu s-au gândit nici un moment
să-i dea sugestii Domnului, nici să încerce să-L
determine să facă exact ceea ce ele ar fi pretins,
aşa cum au venit altă dată la Domnul fiii lui
Zebedei (Marcu 10:35).
Iată câteva sugestii prin care să pui în practică
această rugăciune simplă:
· Orice eveniment cotidian poate fi
transformat în rugăciune. De aceea, îndemnul de a ne
ruga neîncetat nu este exagerat (1 Tesaloniceni 5:17
– “Rugaţi-vă neâncetat”). Nu trece nepăsător pe
lângă necazul altuia, chiar dacă nu-l cunoşti în
detaliu. Discută cu Dumnezeu despre acel eveniment.
·
Niciodată nu vom putea iubi pe cineva fără
ca Domnul să nu-l fi iubit deja, cu mult înaintea
noastră, mai mult decât vom putea noi iubi vreodată.
Dacă am ajuns să iubim pe cineva până la punctul în
care să suferim pentru el, aceasta e fiindcă Domnul
a pus în noi ceva din dragostea Lui jertfitoare faţă
de oameni. Nu trebuie să-L îndupleci sau să-L faci
să simtă ceea ce simţi tu pentru cel care îl porţi
în rugăciune. Bizuie-te pur şi simplu pe nemărginta
Sa dragoste arătată în Domnul nostru Isus Christos.
·
Dacă Domnul nu are nevoie de detalii, poţi
şi tu să te rogi fără să ştii întreg raportul
medical sau evoluţia bolii. Nu uita că atunci când
vorbim de boală nu trebuie să ne referim doar la
bolile în trup. Sunt atâţia care suferă, dar nu în
trup, ci în sufletul lor. De asemenea, nu-i uita pe
cei care sunt bolnavi fără ca măcar să o ştie.
Nu e deloc greşit să cerem şi să dorim vindecarea
celui pentru care ne rugăm, dar trebuie să veghem ca
nu cumva să-i pretindem Domnului să acţioneze exact
aşa cum ne aşteptăm noi. Acceptă supus libertatea
Domnului de a răspunde la timpul Său şi în felul
Său.
|
