|
În A-ţi Asculta Interlocutorul
de Onisim
Mladin
Domnul Dumnezeu Mi-a dat
o limbă iscusită, ca să ştiu să înviorez cu vorba pe
cel doborât de întristare. El Îmi trezeşte, în
fiecare dimineaţă, El Îmi trezeşte urechea, să
ascult cum ascultă nişte ucenici.
(Isaia 50:4)
Cu toţii ştim că pentru un dialog e nevoie de două
persoane iar pentru o conversaţie între acestea e
nevoie ca ambele să ştie când să vorbească şi când
să asculte. Deşi pare o regulă foarte simplă, nu la
fel de simplu este să şti când să vorbeşti şi când
să asculţi sau cum să asculţi. Cineva spunea:
Oamenii rareori îşi vor aduce aminte de sfaturile
tale, dar nu vor uita niciodată că i-ai ascultat.
Conversaţia este o artă, o îndemânare cu care te
naşti dar pe care trebuie să înveţi să o deprinzi.
Astăzi sunt cărţi sau şcoli care sunt gata să te
înveţe cum să duci o conversaţie cu cineva astfel că
toţi am putea deveni nişte experţi. Lumea din jurul
nostru însă continuă să tânjească după cineva care
să vrea să-i asculte şi cărora să le poată deşerta
sacul lor de jale.
Rândurile de faţă nu vor să intre în competiţie cu
manualele de conversaţie ci vor să-i ajute pe cei
care vor să înveţe cum să asculte pe alţii în
nevoile lor exact aşa cum a făcut-o Isus. Paul
Tillich spunea că prima datorie a dragostei este să
asculte.
Decrierea Disciplinei
Isus a fost un maestru în arta ascultării şi
continuă să fie. Gândiţi-vă la milioanele de
rugăciuni pe care continuă să le asculte 24 de ore,
7 zile pe săptămână de pe tot cuprinsul globului.
Isus a învăţat să asculte nu doar cu urechile Lui,
ci şi cu ochii, cu mintea, cu trupul. Oamenii care
i-au vorbit Lui au fost copleşiţi de câtă atenţie
le-a acordat El în acele momente făcându-i să se
simtă importanţi. Isus a ştiut să-i asculte pe toţi
deşi ştia dinainte ce anume este în inima lor şi ce
anume vor să spună (Psalmul 139:4). Domnul
Isus a ştiut să-i asculte pe oameni în toată
diversitatea lor cu aceeaşi atenţie şi cu acelaşi
interes.
Isus l-a ascultat pe tânărul bogat.
Nu s-a lăsat impresionat de formulele pompoase de
adresare ale acestuia, ci a căutat să aibă o
conversaţie de la inimă la inimă. Chiar şi atunci
când acesta n-a fost pregătit să asculte de sfatul
Domnului Isus, un lucru i-a fost clar, pentru câteva
momente a stat înaintea Cuiva care l-a iubit în
adevăratul sens al cuvântului (Marcu 10:21).
Isus a ştiut să asculte frământările unui
intelectual ca şi Nicodim.
Domnul l-a ascultat, cu migală, căutând să înţeleagă
frământările şi întrebările sale
intelectual-religioase fără să argumenteze sau să-l
întrerupă. Ascultând pe cineva îţi vei câştiga
respectul celuilalt de a fi ascultat, la rândul tău,
cu atenţie. Astfel, Domnul Isus i-a putut răspunde
în primul rând la nevoile lui şi mai apoi la
întrebările sale (Ioan 3:3).
Isus a ştiut să asculte o mamă care cerea ceva
pentru copii ei.
Mama fiilor lui Zebedei venise să ceară locuri de
frunte pentru fii ei în cel mai nepotrivit moment,
tocmai când Isus a început să le vorbească
ucenicilor despre patima Sa. Isus a ştiut să-şi
înfrâneze orice reacţie emoţională şi să o asculte
şi abia după aceea să o poată corecta (Marcu
10:35-45).
Isus
a ştiut să converseze cu copiii.
M-am întrebat adeseori cum s-au simţit acei copii
care au fost opriţi mai întîi de ucenici să ajungă
la Isus, dar care au avut mai apoi parte de
intimitatea Acestuia. Pentru un copil atenţia unui
adult înseamnă enorm iar Domnul Isus a ştiut acest
lucru. Un copil va asculta mult mai uşor de cineva
care a avut bunăvoinţa de a-l asculta la rândul lui.
Câţi părinţi nu ar trebui să înveţe acest lucru (Marcu
10:13-16)?
Duşmanii Acestei Discipline Din Viaţa Noastră
Sunt prea ocupat ca să mai am timp şi să ascult pe cineva care
să-mi vorbească. În plus fiecare ne dăm seama când
cineva vorbeşte mult dar mai greu e să realizăm că
noi vorbim mult şi monopolizăm o discuţie.
Nu ştiu cum se face că tocmai când cineva-mi vorbeşte atenţia îmi
este atrasă spre alte lucruri. Ori îmi sună
celularul, ori trece cineva pe lângă noi cu care
vreau neapărat să mă întâlnesc, ori pur şi simplu
mintea mea alunecă în altă parte.
Pur şi simplu nu sunt interesat de frământările altora, le am eu
pe ale mele. Fi sincer şi numeşte asta egoism.
Dezvoltarea Acestei Discipline
Atunci
când vorbeşti cu o persoană fi focalizat doar pe
dialogul cu ea.
Lasă ca acea persoană să simtă că ţi-a câştigat nu
doar urecea ta ci atenţia şi inima ta.
Priveşte-l pe interlocutorul tău ţintă
în ochii, pentru că ochii sunt ferestrele către sufletul
omului (Matei 19:26).
Nu te
gândi la ceea ce urmează să-i răspunzi în timp ce
celălalt îţi vorbeşte
pentru că inevitabil nu vei putea să prinzi nuanţele
din cuvintele celuilalt.
Ascultă şi la ceea ce n-a fost rostit prin cuvinte.
Peter Druker spunea: Cel mai important lucru în
comunicare este să şti să asculţi ceea ce nu s-a
spus.
Ce-aţi zice dacă Domnul şi-ar pleca urechea spre
cererile noastre doar în măsura în care noi ne
plecăm urechea spre nevoile altora?
|
